Prezentarea localității Ghindeni

Ghindeni este o comună în județul Dolj, înfiinţată prin legea administrativă din 31 martie 1864, desfiinţată în anul1930, reînfiinţată în anul 1932, desfiinţată în anul 1968, când unităţile sale administrative sunt incluse în comuna Malu Mare, reînfiinţată în anul 2004.

Comuna Ghindeni este situată la aproximativ 17 km sud-est de municipiul Craiova, în Câmpia de est a Jiului, subunitate a Câmpiei Olteniei. Teritoriul administrativ al comunei Ghindeni este situat în partea centrală a judeţului Dolj, învecinându-se cu:

  • Comuna Coşoveni şi Comuna Malu Mare la nord,
  • Comuna Leu la est,
  • Comuna Teasc la sud,
  • Comuna Ţuglui la vest.

Altitudinea maximă a reliefului este de circa 170m (la limita de est a teritoriului), iar altitudinea minimă este 67,8m în lunca Jiului (la limita de vest a teritoriului).

Unul din afluenţii Jiului care strabate teritoriul comunei este pârâul Leu, pe al cărui curs a fost creat lacul Lala (Ghindeni).

Localitatea este înconjurată de păduri și are în apropiere lacul Lala. Această zestre naturală îi conferă un veritabil aer turistic.

Teritoriul administrativ al comunei Ghindeni este străbătut de:

– traseul drumului DN 6, Craiova – Caracal – Bucureşti, la limita de nord-est a teritoriului;

– traseul drumului DN 55, Craiova – Bechet, de la nord spre sud;

– traseul drumului DJ 652 – DN 55 Ghindeni-Cârcea;

– traseul drumului DC 95, Malu Mare – Cârcea.

 

Istoric

A făcut parte din plăşile Ocolul (1864-1887, 1932-1943), Săcuiu (1912-1930), Rojiştea (1943-1950), raionul Craiova (1950-1968). A fost constituită din satul Ghindeni pe întreaga perioadă a existenţei sale.

Satul apare pentru prima dată menționat într-un hrisov din 7 noiembrie 1587 prin care Mihnea Voievod întărește lui Armaga Ban ocină în Lumaș ca hotar al acestui sat.

La Ghindeni au fost descoperiți doi folles, monede emise în perioada lui Justinus I, la Constantinopol, între anii 518-522.

Evoluţia proprietăţii. Sat aservit

În anul 1828 era stăpânit de sărdarul Dumitrache Cănescu; în acelaşi an, satul avea 107 birnici (21 de frunte, 30 de mijloc, 56 de coadă), 62 de familii de clăcaşi; în 1831 moşia aparţinea lui biv vel sărdarului Dumitrache Chinezu.

După legea rurală din 1864 au fost împroprietăriţi 221 locuitori, iar după cea din 1879, 13 însurăţei. Prin legea agrară din 1921 au fost împroprietăriţi 61 locuitori, iar prin cea din 1945, 32 locuitori.

Localitatea a fost complet colectivizată în anul 1962.

Economia

Principala ocupaţie a locuitorilor era agricultura, cu ramurile conexe.

În anul 1892, suprafaţa satului era de 2600 ha, din care 2547,5 ha pământ arabil, 10 ha fâneaţă, 32,5ha lac şi teren sterp, 10 ha pădure.

În acelaşi an, în sat se mai găseau moşiile Ghindeni, Străchinoasa, Dinache, Călugăreasa, Zătreanul, în întindere de 2547ha, aparţinând proprietarilor T. Davidescu, Grigore Economu, c. Gioroceanu, N.B. Locusteanu, 2 trupuri de moşie (Ghindeni şi Siliştea, aparţinând lui T. Davidescu şi G. Economu), 2 cârciumi. În anul 1912, în sat erau o bancă populară “Unirea Principatelor”, obște de arendare, moară pe benzină, conac de moșie, o cârciumă .

Evoluţia populaţiei

În 1828 satul avea 169 familii; în 1831-182 familii (27 feciori de muncă); în anul 1892-1678 locuitori, 76 case (una boierească), 274 bordeie; în anul 1912-2075 locuitori, 441 clădiri locuite, 18 nelocuite, 462 gospodării; în 1930-2203 locuitori; în 1992-1929 locuitori, 829 case locuite, 761 gospodării.

Participarea la evenimente

 Sunt documente care atestă faptul că din acest loc a pornit în Oltenia Răscoala ţăranilor din anul 1907. La 13 martie a izbucnit răscoala în Ghindeni, unde răsculaţii au incendiat mai multe anexe ale conacului; la 14 martie, împreună cu răsculaţii din Coşoveni şi Livezi, au trecut în comuna Malu Mare, unde au devastat conacul boierului Belizarie Câncea.

Locuitori ai comunei au luptat în cele două războaie mondiale, mulţi căzând pe câmpul de luptă. În memoria lor au fost ridicate două monumente, ce sunt situate în curtea bisericii.

Instituţii

În anul 1892, comuna avea primărie, post de jandarmi, o şcoală (întreţinută de stat, local din zid construit în 1885, frecventată în anul şcolar 1892-1893 de 65 de elevi), o biserică (zidită în anul 1825 de Ana şi slugerul D. Chinezu, reparată în 1891). În anul 1912 în comună existau primărie, post de jandarmi, post telefonic, şcoală, biserică.


Prezentarea școlii

Creatoare şi continuatoare a unor valoroase tradiţii şcolare, cunoscute şi apreciate pentru munca entuziastă a multor învăţători şi profesori, precum şi a generaţiilor de elevi, dintre care mulţi şi-au afirmat pregătirea şi personalitatea în cele mai diverse domenii, Şcoala Gimnazială Ghindeni a dobândit un binemeritat prestigiu in comunitate, dar si la nivel judetean.

În perioada de tranziţie parcursă după anul 1989, dascălii şcolii s-au implicat în promovarea reformei învăţământului românesc, la toate disciplinele de învăţământ.

Din 1880, anul înfiinţării, scoala a functionat in diverse localuri, cel actual fiind construit intre anii 1974-1976. Ca majoritatea şcolilor din România, aceasta are săli de clasă şi laboratoare spaţioase, ducând, însă, lipsă de spaţii care ar fi necesare amenajării unor expoziţii, spectacole, sală de sport. Exista alimentare cu apa, toalete moderne in incinta scolii, iar incălzirea  se realizeaza cu ajutorul unei centrale termice cu lemne.

Cei 124 de elevi ai şcolii – 50 in învăţământul primar, 74 la gimnaziu – sunt organizaţi în 8 clase: 4 învăţământul primar şi 4 învăţământul gimnazial.

Grădiniţa din comună este structură a școlii şi funcționează în clădurea primăriei. Aceasta dispune de încălzire termică cu centrală pe lemne şi de toalete în interiorul clădirii.

La grădiniță sunt înscriși  36 de preşcolari, împărțiți în două grupe.

Calitatea procesului instructiv-educativ este asigurată de un colectiv didactic valoros, apreciere susţinută de procentul de promovare, in crestere, obţinut de elevii şcolii noastre la Examenele Naţionale.

Oferta curriculară şi extracurriculară a şcolii vine în întâmpinarea solicitărilor formulate de elevi, părinţi și comunitate.

Specificul Şcolii Gimnaziale Ghindeni este dat de orientarea spre formarea la elevi a unui spirit de cetatenie activa, europeana. Cadrele didactice urmaresc centrarea predării pe formarea de competenţe, implicarea elevilor în activităţi educative diversificate, obţinerea  unor rezultate mai bune la concursurile scolare, creşterea performanţelor şcolare, formarea dimensiunii europene în educaţia elevilor.

Din anul 2005 au existat relaţii de colaborare şi parteneriate cu diferite institutii, pe plan local, regional şi internaţional. Scoala din Ghindeni a participat la mai multe proiecte cu finanţare europeană, atât prin PIR, cât şi prin programul LLP Comenius, obţinând în anul 2011 titlul de „Şcoală Europeană” la concursul organizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.